Avem un lider ALDE, fost polițist. O comoară estetică. O metaforă subtilă.
Partea pe care nu o înțeleg ține de șosete. Ce naiba se întâmplă acolo? E o metaforă? Yin și Yang? Una îl reprezintă pe Daniel Constantin și cealaltă pe Călin Popescu Tăriceanu?
Și lanțul. Lanțul ăla de aur. Botoșani finest.
Next. Din fabulosul și improbabilul Vaslui, vine acest domn. Deputat. PMP. Bichineț. Adversar (cu dubii) al stropitorilor.
Sper că ești fericit, Traian Băsescu. Tu l-ai băgat în Parlament.
Mai departe, inubliabilul deputat-mitralieră. Dl Cătălin Autosuspendare Rădulescu. Pe ăsta îl caută deja poliția la arme și, firesc, s-a descoperit teribil de bolnav.
Rădulescu e un buchețel de minuni: Condamnat penal, violent, cu împrumuturi de la oameni care se numesc Miki Boxeru etc
Aș vrea să remarcăm că dl Rădulescu votează legi care au legătură cu educația, infrastructura, protecția socială (nu, nu taxă de protecție, nu fiți răi). Sincer, aș fi curios să știu ce părere are despre laserul de la Măgurele.
Trecem mai departe și ajungem la irepetabilul domn Bacalbașa ot Galați. Alt deputat, altă petar…mitralieră. Zice așa: „Când au venit ţărăniştii la putere în ’96, dacă se împărţeau arme puneam mâna pe mitralieră”
Ce vreau să spun cu această mică culegere? Nimic. Suntem bine.
Doar o observație: întâmplările și personajele astea îi fac pe ticăloșii cu agendă, ăia care produc pagubele reale, să arate frecventabil. Cred că ăsta e și rostul lor.
(PS N-am prins în enumerarea de mai sus exemple de darwinism social cu greu reținut la USR sau mostrele de misoginism, extremism religios și alte finețuri de la PNL. Ăia nu sunt nici măcar amuzanți)