în Centru

Am o idee pentru Ion Țiriac

Am o idee pentru Ion Țiriac

Dl Țiriac e ceva care nu îmi place. Nu cineva, ceva. O entitate care apare acru-prețios din când în când prin presă.

Pe la începutul anilor 90 folosea cuvântul „rumân” în loc de român. Se temea, probabil, să nu fie confundat cu vreo etnie conlocuitoare. Un aristocrat, ce mai.

Un „nobil” pe care averea uriașă nu l-a împiedicat să ia casă de la stat și să stea acolo plătind  chiria de șmecher de care de obicei profită cefele groase de prin politică. Așa de mult nu mi-a plăcut treaba asta cu casa încât am avut grijă ca de-a lungul vremii să nu cumpăr niciun produs sau serviciu de la companii asociate cu domnia sa.

Da, știu, cu toții avem probleme. Eu o am pe asta. Încerc să cumpăr de oameni care îmi plac.

Văd că acum propune fiecărui român să doneze 50 de euro pentru refugiați. O aroganța de tip Marie Antoinette rostită fără să clipească și absolut insensibil la nuanțe. Dar fie și așa. Poate omul are totuși suflet.

Așa că am o propunere complementară. Zic să mergem chiar mai departe: donația să fie proporție din avere. 1,2, 5 la sută, ceva pe acolo. Sunt primul dispus să o fac. Adevărat, domnul Țiriac va da cu niște milioane în plus față de mine dar și importanța lui e infinit mai mare.

Și, de va fi de acord, promit  să reconsider micul meu boicot la adresa brandului „Țiriac”. Până atunci rămâne cum am stabilit.

 

PS A nu se înțelege din cele de mai sus că mi-am schimbat cumva opinia în legătură cu situația refugiaților. Nu e cazul.