în Centru

Momente de furie, momente de grație

Momente de furie, momente de grație

protest 6dec

Am urmărit aseară, la fața locului manifestația din fața Parlamentului (mă rog, latura dinspre Izvor, clădirea aia are multe fețe și toate urâte). Scriu aici câteva de care să nu uit de ele mai târziu.

1) Au fost mai puțini oameni decât cifrele raportate pe diverse medii. Nu știu cum anume au fost numărate miile alea de oameni, dar singurul fel în care poți ajunge la astfel de cifre e dacă îi numeri pe toți cei care s-au aflat într-un interval dat (ore) pe lângă parlament. Vârful a fost undeva în jurul a 500 de oameni înghesuiți pe trotuarul îngust de lângă parcul Izvor. Un grup de câteva zeci au insistat să rămână în alveola din fața uneia dintre intrări. Jandarmii au renunțat să mai încerce să îi evacueze de acolo, au preferat să îi țină sub control.

2) Demonstrația a avut loc în paralel cu Târgul de Crăciun din Piața Constituției. Interacțiunea dintre cele două evenimente am înregistrat-o accidental pe când mă aflam în căutarea unei cafele în pustietatea aia ceaușiștă. Pe la 22.00, la 200 de metri de manifestație am dat de câteva mii de oameni care părăseau târgul. Mii. Au trecut mai departe înregistrând placid agitația, sirenele și steagurile de lângă ei. Mii vs sute.

3) Cred că e ușor de observat faptul că parlamentarul român mediu e relativ protejat sub un văl de anonimitate. Criticile din spațiul public se fac folosind un limbaj generic. „Parlamentul”, „parlamentarii” etc. Arareori se dau nume și prenume. Cu excepția unor vedete accidentale ca Șerban Nicolae, Florin Iordache și alți câțiva, parlamentarul mediu poate ticăloși sau performa liniștit fără teama că va fi identificat. Cred că anonimitatea asta e și explicația pentru voturi total nefericite. Ei bine, aseara s-a întamplat ceva ce, sunt sigur, i-a speriat pe mulți dintre ei. Atunci când la finalul ședinței au părăsit în coloană de mașini Parlamentul, au fost întâmpinați de o mulțime furioasă care a încercat să rupă cordonul de jandarmi ca să ajungă la ei. Insist asupra acestui detaliu. Parlamentarul român nu e obișnuit să fie confruntat de alegători în legătură cu faptele sale. Aseară în huiduielile și zbaterile furioase ale micii mulțimi de la intrarea Izvor, parlamentarul român și-a văzut o variantă de viitor cam neplăcută.

4) Momentul de la punctul anterior a fost tensionat iar niște jandarmi mai slabi de înger au dat cu gaze lacrimogene. Cred că s-ar fi putut lipsi de ele. Mie asta îmi confirmă o observație pe care o tot verific săptămânile astea, și anume că starea de spirit a jandarmilor se cam schimbă. Și nu în bine. Înainte să ajung la Parlament îl ascultasem pe Florin Pandele spunând în fel și chip că e nemulțumit de felul în care intervin forțele de ordine la manifestații. Cred sincer că dl Pandele ar putea să se abțină. Felul ăsta deloc subtil de încurajare a violenței în spațiul public poate avea consecințe nefericite. Pentru toți cei implicați, indiferent de calitatea lor.

5) În fine, ultimul moment al serii a aparținut USR-ului. După luni de zile de confuzie și calificare la locul de muncă, USR a avut ieri un moment de eficiență și încăpățânare memorabilă iar asta nu a scăpat mulțimii. Deputații care au coborât ieri din Parlament și au mers pe jos către mulțime au fost salutați ca niște eroi. A fost probabil pentru prima oară în mica și contorsionata istorie a USR când membrii acestui partid nu s-au alăturat cuminței unei mulțimi căreia încercau să îi înțeleagă rostul și dorințele. Aseară au arătat că o reprezintă. Că sunt, măcar pentru o zi, în fruntea ei.