în Centru

Ştiţi de ce nu aflaţi cum e guvernată ţara? Pentru că are presa datorii la ANAF

Ştiţi de ce nu aflaţi cum e guvernată ţara? Pentru că are presa datorii la ANAF

Premierul a fost rugat azi să răspundă la o întrebare legată de situaţia senatorului Şova.  A refuzat. Ulterior şi-a explicat refuzul într-un post pe Facebook.

Doresc să lămuresc situația foarte clar și să explic refuzul meu de azi de a răspunde la întrebarea unui anume jurnalist (și chiar aș dori să aflu părerea celor care citesc această pagina de FB!).

Ocupând o funcție publică, plătită din banii contribuabililor, este corect și obligatoriu să răspund la întrebările (și să particip la emisiunile) tuturor reporterilor și jurnaliștilor reprezentând companiile de presă care plătesc corect taxe și impozite – oricât de critice sunt acestea fata de activitatea mea!

Ca șef al Guvernului însă, în contextul eforturilor de combatere a evaziunii fiscale, trebuie să dau un semnal clar de avertizare a celor care fac evaziune fiscală, nu plătesc nici măcar contribuțiile sociale ale salariaților (uneori nici salariile!) și fac concurență neloială celor cinstiți și corecți. Și primul gest normal e să nu răspund în niciun fel întrebărilor acestora!

Dacă patronii și managerii lor se hotărăsc să intre în legalitate și normalitate înseamnă că scopul a fost atins. Altfel nu aș face decât să încurajez asemenea atitudini (inclusiv atacurile la adresa ANAF din partea celor subiectivi deoarece se află chiar ei în culpă).

Aștept cu interes opinia dvs. și vă mulțumesc!

ponta psd

Haideţi să lămurim câteva lucruri:

  • Accesul la conferinţe de presă se face pe bază de acreditări şi legitimaţii de presă. Separat şi împreună, cele două dau dreptul jurnalistului să pună întrebări
  • Încă o dată: Jurnalistul respectiv era prezent la conferinţă cu acceptul organizatorilor. Nu există jobul de jurnalist-observator fără drept intervenţie în conferinţă
  • Funcţionarii şi demnitarii statului au obligaţia să comunice publicului deciziile care îl privesc. O posibilă încălcare a Constituţiei pentru a acoperi un posibil furt comis de un demnitar e o chestiune de interes public. În calitate de cetăţeni plătitori de impozite avem dreptul să ştim.
  • Există evident nişte limite care ţin de civilitatea conversaţiei. Preşedintele PSD avea dreptul să nu răspundă dacă jurnalistul respectiv era nepoliticos. Am urmărit schimbul de replici. Nici vorbă de impoliteţe sau măcar ironie din partea ziariştilor.
  • Din contră, ironiile permanente şi trimiterile către problemele cu ANAF (instituţie aflată în subordinea guvernului) ale patronilor unei instituţii de presă  aparţin premierului şi pot fi interpretate şi ca acţiuni de intimidare la adresa jurnalistului. A lui şi a celor din jur. 
  • Ştiţi unde decide demnitarul cine are voie să pună întrebări? În Rusia. 
  • Aici nu e Rusia. 

(sursă foto)