Piața Națiunilor Unite. Taximetristul, exasperat de o coloană oficială, strigă către un polițist: „Ce dreacu’ nu le faceți, mă, gondole?”.
Are accentul ăla scârbit-resemnat de București dimineața. E în felul de a vorbi al bucureștenilor un soi de oboseală permanentă sublimată în felul imperceptibil în care stâlcesc uneori cuvintele.
Polițistul dă din mână a lehamite și nu zice nimic.
Un pieton se uită în sus și întreabă fără adresă „Adică să-i spânzurăm?”. Râde.
Toată lumea tace strategic. Coloana trece. Circulația se reia.
Altădată se sărbătorea ziua unui președinte pe 26 Ianuarie. Sunt convins că discuția de mai sus a mai avut loc.
nu exista accent de bucuresti
exista. dar daca esti de aici sau ai petrecut multa vreme, nu il mai sesizezi