Piața Națiunilor Unite. Taximetristul, exasperat de o coloană oficială, strigă către un polițist: „Ce dreacu’ nu le faceți, mă, gondole?”.

Are accentul ăla scârbit-resemnat de București dimineața. E în felul de a vorbi al bucureștenilor un soi de oboseală permanentă sublimată în felul imperceptibil în care stâlcesc uneori cuvintele.

Polițistul dă din mână a lehamite și nu zice nimic.

Un pieton se uită în sus și întreabă fără adresă „Adică să-i spânzurăm?”. Râde.

Toată lumea tace strategic. Coloana trece. Circulația se reia.

Altădată se sărbătorea ziua unui președinte pe 26 Ianuarie. Sunt convins că discuția de mai sus a mai avut loc.